Home » Cultură » Trecerea în administrarea MCIN a Casei Gănescu, ca viitor sediu al Muzeului Brâncuşi

Trecerea în administrarea MCIN a Casei Gănescu, ca viitor sediu al Muzeului Brâncuşi

Trecerea în administrarea MCIN a Casei Gănescu, ca viitor sediu al Muzeului Brâncuşi
Publicat: 22.03.2018
Un proiect de Hotărâre privind înscrierea în domeniul public al statului şi în administrarea Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale (MCIN) a bunului imobil "Casa Gănescu" din Târgu-Jiu, pentru stabilirea sediului Muzeului Naţional "Constantin Brâncuşi", este în dezbatere publică.
Proiectul de hotărâre, publicat pe site-ul MCIN şi aflat în dezbatere publică până pe 31 martie, prevede, în temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 20 din Legea nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică, cu modificările şi completările ulterioare, înscrierea în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului şi în administrarea Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale a bunului imobil „Casa Gănescu” din Târgu-Jiu, pentru stabilirea sediului Muzeului Naţional „Constantin Brâncuşi”, informează Mediafax.
 
Parlamentul României a adoptat Legea nr. 199 din 16 iulie 2015 pentru înfiinţarea Muzeului Naţional „Constantin Brâncuşi” ca instituţie publică de importanţă naţională, cu personalitate juridică, în subordinea Ministerului Culturii.
 
Potrivit art. 1 din lege, Muzeul Naţional „Constantin Brâncuşi” s-a înfiinţat în municipiul Târgu-Jiu, fără a se stabili în mod concret sediul instituţiei. Având în vedere faptul că au trecut doi ani de la adoptarea Legii nr. 199/2015, iar Muzeului Naţional „Constantin Brâncuşi” nu i-a fost stabilit un sediu, s-a impus identificarea de urgenţă a unui imobil, pe raza municipiului Târgu-Jiu, cu această destinaţie, se arată în nota de fundamentare.
 
Astfel, a fost identificat imobilul „Casa Gănescu”, în municipiul Târgu-Jiu, strada Victoriei nr. 2-4, o clădire monument istoric, clasată în Lista monumentelor istorice cu codul LMI GJ-II-m-B-09190. Imobilul se află amplasat pe un teren cu suprafaţa de aproximativ 1.500 mp şi are un regim de înălţime demisol, parter şi pod, iar, din punct de vedere planimetric are o formă neregulată cu unghiuri drepte. Accesul principal se realizează pe latura de sud, printr-o scară monumentală care duce către un pridvor cu influenţe ale stilului bisericilor brâncoveneşti. Compartimentarea spaţiilor interioare este tipică locuinţelor boiereşti, atât la demisol cât şi la parter. Elementele de valoare ale spaţiilor interioare sunt arcadele din cărămidă de la demisol care au rol structural şi separă vizual spaţiile, potrivit aceluiaşi document.
 
Imobilul datează din anul 1790 şi a aparţinut slugerului Barbu Gănescu, de aici şi numele lui.
 
Mai mult decât atât, „Casa Gănescu” poartă amprenta lui Constantin Brâncuşi, fiind imobilul în care marele artist a locuit în perioada 1937 – 1938, când a realizat la Târgu-Jiu Ansamblul „Calea Eroilor”, compus din operele Masa Tăcerii, Aleea Scaunelor, Poarta Sărutului şi Coloana Fără Sfârşit. Ȋn curtea imobilului sunt amplasate câteva opere de artă ce poartă semnătura lui Constantin Brâncuşi, ce stau mărturie perioadei în care acesta a locuit acolo şi totodată, accentuează importanţa şi valoarea culturală şi istorică a „Casei Gănescu”.
 
Pe 7 septembrie 2017, Guvernul a aprobat trimiterea unei cereri către Consiliul Judeţean Gorj, privind emiterea unei hotărâri care avea ca obiect transmiterea unui imobil din domeniul public al judeţului Gorj în domeniul public al statului, în vederea dării lui în administrarea MCIN. Consiliul Judeţean Gorj a adoptat această hotărâre pe 29 septembrie 2017.
 
Potrivit Legii nr. 199 din 16 iulie 2015 pentru înfiinţarea Muzeului Naţional „Constantin Brâncuşi”, instituţia are ca scop reunirea tuturor lucrărilor marelui artist într-o expunere de tip „virtual cu imagini 3D de tip digital”, iniţierea şi elaborarea de lucrări şi programe de cercetare asupra operei şi vieţii lui Constantin Brâncuşi, identificarea şi alcătuirea unui repertoriu al lucrărilor marelui artist aflate pe teritoriul României şi în străinătate şi organizarea de expoziţii temporare, prin expunerea acestora în muzeu, cu acordul deţinătorilor.
 
Alte obiective ale muzeului sunt: organizarea unei secţiuni „Atelier ambient”, acordarea de sprijin de specialitate autorităţilor locale şi entităţilor cu drept de administrare în vederea protejării şi conservării Ansamblului Monumental Calea Eroilor, organizarea unui departament de documentare-bibliotecă care să conţină colecţii de cărţi, publicaţii, cataloage cu bibliografia exhaustivă privind viaţa şi opera lui Constantin Brâncuşi, publicarea de studii, cataloage şi albume, creerea unei secţii de pedagogie muzeală pentru copii, iniţierea de tabere de sculptură.
 
Muzeul are mai multe atribuţii, între care: colecţionarea de documente şi mărturii cu privire la biografia şi personalitatea lui Brâncuşi, stabilirea de relaţii parteneriat public-privat, efectuarea de studii în ţară şi stăinătate, organizarea de conferinţe, editarea şi publicarea de studii.
 
Muzeul acordă sprijin material şi de specialitate pentru reabilitarea şi conservării casei memoriale „Constantin Brâncuşi” din Hobiţa (Gorj).
 
Muzeul este finanţat de la buget şi din venituri proprii.
 
Constantin Brâncuşi, născut pe 19 februarie 1876, în localitatea Hobiţa, judeţul Gorj, şi decedat pe 16 martie 1957, la Paris, este unul dintre cei mai mari sculptori ai secolului al XX-lea.
 

 

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Singura relatare „de la fața locului” dezvăluia data exactă în care orașul Pompeii a fost distrus
Singura relatare „de la fața locului” dezvăluia data exactă în care orașul Pompeii a fost distrus
De Crăciun au loc mai multe atacuri de cord decât în oricare altă zi din an
De Crăciun au loc mai multe atacuri de cord decât în oricare altă zi din an
De ce uneori zăpada pare albastră?
De ce uneori zăpada pare albastră?
Arheologii chinezi au dezgropat o armură excepțională din 6.000 de solzi. Cui a aparținut?
Arheologii chinezi au dezgropat o armură excepțională din 6.000 de solzi. Cui a aparținut?
O gaură neagră masivă din Universul timpuriu, surprinsă în timp ce trage „un pui de somn”
O gaură neagră masivă din Universul timpuriu, surprinsă în timp ce trage „un pui de somn”
Hackerii nord-coreeni, responsabili pentru 61% dintre furturile de criptomonede din 2024
Hackerii nord-coreeni, responsabili pentru 61% dintre furturile de criptomonede din 2024
O tonă de petarde, găsită de polițiști în locuința unui bucureștean
O tonă de petarde, găsită de polițiști în locuința unui bucureștean
ChatGPT, disponibil și pe WhatsApp. Ce trebuie să știe utilizatorii?
ChatGPT, disponibil și pe WhatsApp. Ce trebuie să știe utilizatorii?
Scriitoarea care a semnat „cel mai important roman în limba engleză”
Scriitoarea care a semnat „cel mai important roman în limba engleză”
SpaceX va lansa pentru a șaptea oară racheta Starship
SpaceX va lansa pentru a șaptea oară racheta Starship
Ucrainenii nu au „puterea” de a recupera zonele ocupate de Rusia, a recunoscut Zelenski
Ucrainenii nu au „puterea” de a recupera zonele ocupate de Rusia, a recunoscut Zelenski
Ambiții mari! Agenția spațială chineză vrea să fie prima care aduce mostre de pe Marte
Ambiții mari! Agenția spațială chineză vrea să fie prima care aduce mostre de pe Marte
Câți dintre români au de gând să viziteze un târg de Crăciun din țară?
Câți dintre români au de gând să viziteze un târg de Crăciun din țară?
Telescopul Webb a găsit o populație neobișnuit de mare de asteroizi între Jupiter și Marte
Telescopul Webb a găsit o populație neobișnuit de mare de asteroizi între Jupiter și Marte
Ce a dezvăluit o investigație metalurgică despre Discul ceresc de la Nebra?
Ce a dezvăluit o investigație metalurgică despre Discul ceresc de la Nebra?
Un studiu arată că muștele sunt mai vulnerabile decât albinele la schimbările climatice
Un studiu arată că muștele sunt mai vulnerabile decât albinele la schimbările climatice
Un nou studiu dezvăluie cum au jucat cometele un rol „major” în apariția vieții pe Pământ
Un nou studiu dezvăluie cum au jucat cometele un rol „major” în apariția vieții pe Pământ
Imagini incredibile arată cum beau apă șerpii însetați
Imagini incredibile arată cum beau apă șerpii însetați